Amenințarea Rusiei, după ce NATO a transformat țări din Europa de Est în „linii de front”

Suplimentarea capacităților militare NATO „comportă riscuri evidente pentru securitatea europeană și mai ales pentru Tratatul Rusia-NATO, care include clauze pentru limitarea capabilităților militare. Începând de la summitul NATO din Țara Galilor (desfășurat în 2014 – n.red.), toate reuniunile ministeriale NATO s-au desfășurat, în mod stereotipic și regretabil, fără semnale pozitive pentru relația Alianței cu Rusia. În pofida deschiderii noastre spre dialog, NATO se concentrează de fapt în principal pe politici de izolare a Rusiei din punct de vedere militar. Această atitudine tinde să devină una de termen lung”, afirmă Aleksander Grușko, ambasadorul rus la Alianța Nord-Atlantică.

„Specialiștii militari NATO implementează deciziile luate la summitul de la Varșovia, punând în practică schemele de confruntare militară (…) în zone aflate la frontierele Rusiei. Astfel, prin consolidarea așa-numitului flanc estic al Alianței, sunt create contingente multinaționale consolidate la nivel de batalion care vor fi desfășurate în țările baltice și în Polonia la începutul anului 2017. În plus, trimit o forță în format de brigadă în România și au opțiuni concrete pentru o prezență NATO în Marea Neagră”, a remarcat Grușko, citat de site-ul agenției Tass.

„În timp ce sperie publicul în legătură cu mobilizarea navelor militare ruse în ape internaționale în drumul spre Marea Mediterană pentru efectuarea unei misiuni antiteroriste, Alianța Nord-Atlantică și Statele Unite continuă să folosească activ platforme multifuncționale de luptă care au un amplu potențial ofensiv antirachetă în zona Mării Negre. (…) În regiunile est-europene sunt acumulate echipamente militare grele, este modernizată infrastructura pentru a fi aduse unități militare mari, sunt efectuate nenumărate exerciții militare terestre, maritime și aeriene de-a lungul frontierelor Rusiei”, a adăugat Grușko.

„Evocând «proporționalitatea» și «caracterul defensiv» al măsurilor colective, liderii NATO preferă să nu menționeze eforturile pe care statele membre le efectuează la nivel național în plus față de aceste măsuri. Dar, printre altele, o brigadă americană de tancuri va fi mobilizată prin rotație în Europa de Est. În plus, țări care s-au declarat singure «linii de front» își suplimentează capabilitățile militare”, subliniază oficialul rus.

„Alianța Nord-Atlantică nu poate înțelege că aceste măsuri nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei. Astfel că apare următoarea întrebare: ce urmează? Un nou val de speculații NATO despre «amenințarea rusă» și o altă spirală a înarmării? Noi credem că este un drum care nu duce nicăieri”, a atras atenția Grușko.

Miniștrii Apărării din statele membre NATO au stabilit miercuri și joi măsuri de suplimentare a capacităților militare în România, Polonia, țările baltice și în zona Mării Negre.

Cel puțin șapte state NATO vor contribui cu trupe și echipamente la efectivele Alianței Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimiși în Polonia, anunță secretarul general Jens Stoltenberg. „Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenței NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaționale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian și maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase națiuni au exprimat voința de a contribui la prezența în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim și aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia și Statele Unite. Alți aliați analizează modalități de a contribui”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniștrilor Apărării desfășurată la Bruxelles.

Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, „Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securității aliaților din zona Mării Negre”. „Avioanele vor fi detașate de la unitatea Coningsby, aparținând Forțelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017”, precizează instituția.

„România și Marea Britanie se vor alătura batalionului comandat de SUA din Polonia”, a precizat Stoltenberg. La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a anunțat că Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

Măsurile adoptate miercuri și joi sunt rezultatul deciziei luate în iulie de Alianța Nord-Atlantică în sensul consolidării a prezenței militare în Europa de Est, prin desfășurarea a mii de militari în România, Polonia și în țările baltice.

Miercuri, în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din țările membre NATO, Statele Unite s-au angajat să trimită trupe suplimentare, tancuri și sisteme de artilerie în Polonia. Germania, Canada și alte țări NATO au promis că vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est.

În paralel, două nave militare ruse echipate cu rachete de croazieră au fost trimise în Marea Baltică, în largul Suediei și Danemarcei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat că cei 4.000 de militari suplimentari din țările baltice și Polonia sunt o reacție moderată la decizia Rusiei de a menține circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei și relativ în apropierea frontierelor Alianței Nord-Atlantice. „Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, în enclava Kaliningrad; în plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar”, a afirmat Stoltenberg, acuzând din nou Rusia de susținerea insurgenților separatiști din estul Ucrainei.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susținuți de o forță de reacție rapidă formată din 40.000 de persoane. Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie și Canada, fiind staționate în Polonia, Lituania, Estonia și Letonia. Canada s-a angajat să trimită 450 de militari în Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Între 400 și 600 de militari germani vor ajunge în Lituania, alături de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croația și Luxemburg. „Aceste contribuții vor fi o demonstrație clară a relațiilor transatlantice strânse”, a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianța Nord-Atlantică a aprobat în iulie planul de consolidare a prezenței militare în Europa de Est, prin desfășurarea a mii de militari în Polonia și în țările baltice. O structură multinațională NATO ar urma să fie staționată în România. În plus, Alianța a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia și elementele de interceptare din România.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România și Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF) și avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.